Arhiva etichetelor: fructe uscate

De ce sa consumam fistic?

Fisticul provine inițial din Asia Centrală și din Orientul Mijlociu. Este cultivat în multe locuri din întreaga lume, inclusiv în Australia, California, Mexic și în Marea Mediterană.

Fisticul nu este de fapt o nuca, ci un fruct din care mâncăm sămânța, care se află în interiorul cojii exterioare. Fisticul poate fi mâncat ca o gustare sau adăugat in deserturi, diferite feluri de mâncare. A existat un număr destul de mare de studii efectuate în privința beneficiilor  aduse sanatatii in urma consumului de fistic. Constatările indică faptul că, consumul zilnic de nuci vă poate aduce unele beneficii pentru sanatate.

eftase-o-kairos-twn-fistikiwn.w_hr-1030x438

Care sunt avantajele consumului de fistic?

Nucile sunt o gustare delicioasa si sanatoasa. Dacă vă place să mănâncati nuci, fisticul este unul dintre cele mai sanatoase. Cercetarile sugereaza ca, fisticul are numeroase beneficii si poate ajuta la mentinerea sanatatii bune, sustinerea unui stil de viata activ si reducerea riscului de boli legate de nutritie. Vitaminele, mineralele, grăsimile și proteinele găsite în fistic sunt foarte bune pentru sănătatea.

Fisticul este unul dintre puținele fructe cu coajă lemnoasă care conțin majoritatea substanțelor nutritive necesare oamenilor pentru sănătate completă. Fisticul conține substanțe nutritive cum ar fi carbohidrați, proteine, grăsimi, fibre dietetice, fosfor, potasiu, tiamină, vitamina B-6, beta- caroten, luteină și zeaxantină, calciu, fier, magneziu, niacin, acid pantotenic, acid folic, vitamina E, vitamina A și vitamina K. Toate aceste substanțe nutritive fac fisticul ideal pentru o sănătate mai bună. Potrivit lui Thomas și Gebhardt (2006), fisticul conține un conținut scăzut de calorii în comparație cu alte fructe cu coajă lemnoasă și fructe uscate, cum ar fi nucile  caju, migdale, pecan, alune, nuci de Brazilia și castane.

Fisticul conține o cantitate mai mare de proteine ​​în comparație cu alte fructe cu coajă lemnoasă, cum ar fi migdale, caju, alune, nuci macadamia, pecan.

Conținutul de grăsime din fistic este, de asemenea, cel mai scăzut în comparație cu alte fructe cu coajă lemnoasă. Fisticul este de asemenea o sursă foarte bună pentru acizii grași mono-nesaturați, cum ar fi acidul oleic și antioxidanții. Este cunoscut faptul că administrarea acestora în mod regulat este eficientă în scăderea lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL), cunoscută sub numele de colesterol „rău” și care ajută la creșterea cantității de lipoproteine ​​cu densitate mare (HDL), cunoscută sub numele de  colesterol „bun”.

Următoarele elemente sau minerale găsite în fistic includ calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, cupru, mangan și seleniu. Acestea conțin cea mai mare cantitate de fosfor, împreună cu migdale și caju. Mai mult, acestea conțin, de asemenea, cea mai mare cantitate de potasiu în raport cu celelalte nuci. Cantitatea de sodiu găsită în fistic este de zero, care este diferită de alte fructe cu coajă lemnoasă, cum ar fi alune și pecan. Detaliile nutriționale de mai sus arată că acesta este de fapt un aliment foarte bun care trebuie consumat în orice moment pe tot parcursul zilei.  De fapt, este o hrană sănătoasă, singură.

Cercetările sugerează că, consumul regulat de fistic poate reduce nivelurile de colesterol LDL rău în organism. Antioxidanții, fitosterolii, acizii grași nesaturați (atât acizi grași polinesaturați cât și mononesaturați) sunt excelenți pentru promovarea unei inimi sănătoase.

Gestionarea greutății – fisticul este, de asemenea,  prima alegere pentru persoanele care tin dieta. Dovezile sugerează că fisticul, cu calorii mai scăzute, proteine ​​înalte, grăsimi saturate scăzute și grăsimi nesaturate, sunt un candidat ideal în comparație cu alte fructe cu coajă lemnoasă și fructe uscate pentru o gestionare ideală a greutății.

Elimină uscarea pieliifisticul ajută și la eliminarea uscăciunii pielii. Grasimile saturate joacă un rol major în acest aspect. Este folosit ca ingredient în terapiile tradiționale, cum ar fi aromoterapia și terapia tradițională de masaj.

Fibre alimentare  – fisticul contine  sursă bună de fibre dietetice. Acestea ajuta la digestia netedă a alimentelor. O porție de aproximativ 30 de grame de fistic conține aproximativ 3 grame de fibre dietetice. Sunt mai mult decât suficient pentru a obține căile digestive care funcționează la o capacitate optimă.

Proprietatile antioxidante -chiar si cojile de fistic contin o cantitate considerabila de antioxidanti. Antioxidanții neutralizează radicalii liberi care se formează în organism după metabolismul celular și pot provoca afecțiuni precum cancerul și bolile cardiace.

Apărarea împotriva diabetului zaharat -la persoanele care suferă de diabet, zaharurile formează legături inadecvate cu proteinele și le fac inutilizabile. Antioxidanții prezenți în fistic  pot ajuta la controlul diabetului zaharat.

Absorbția fierului – fisticul are un conținut ridicat de cupru. Acesta ajută la absorbția mai mare a fierului în organism din surse alimentare. Acest lucru poate ajuta la combaterea unor afecțiuni precum anemia.

Sanatate din natura

agribusiness_testimonial

Traind intr-o societate „moderna” in care tot ce conteaza este profitabilitatea activitatilor de zi cu zi, neglijam adesea sanatatea fizica, psihica si spirituala nerealizand ca acestea sunt de fapt din ce in ce mai greu de pastrat si de recuperat.

Majoritatea obiceiurilor „vietii moderne” sunt nesanatoase… mesele luate in graba fara a se acorda atentie alimentelor consumate; lipsa de miscare / sedentarismul; supraalimentarea si utilizarea unei alimentatii nerationale.

Stilul de viata reprezinta suma alegerilor mici, aparent lipsite de importanta, facute in viata de zi cu zi si care au un impact major pe termen scurt sau lung asupra sanatatii noastre.

Intoarcerea spre natura si produsele oferite de aceasta, reprezinta cea mai buna decizie pentru sanatatea noastra. Tot ceea ce inseamna produs 100% natural: legume, fructe, cereale, seminte, s.a. – reprezinta o sursa inepuizabila de sanatate. Din multitudinea darurilor oferite de natura ne vom concentra in acest articol asupra semintelor: Chia, Quinoa, In, si Canepa.

Toate acestea sunt surse naturale de proteine vegetale, cruciale pentru sanatatea celulelor si necesare pentru construirea sanatoasa a muschilor. Spre deosebire de  proteinele de origine  animala semintele sunt lipsite de colesterol rau, si sarace in grasimi saturate. Necontinand in mod natural gluten nu sunt susceptibile de a provoca reactii alergice.

ThinkstockPhotos-503457400_8A809640-F0C3-11E5-88A6061EFD4639D7

Chia (Salvia Hispanica) face parte din familia mentei. Timp de secole a fost nelipsita din  alimentatia populatiilor aztece, avandu-si originea in zona Americii Centrale mai exact a Mexicului. Cantitatea mare de nutrienti – proteine, minerale, fibre – oferite de micuta samanta asigura o sursa naturala de energie cu eliberare treptata pe durata intregii zile. Cei noua aminoacizi esentiali continuti sunt o buna sursa de proteina de inalta calitate. Consumul a doar 2 linguri de chia ofera 11 grame de fibre si 4 grame de proteine. Fibrele naturale continute ofera senzatia de satietate (ajuta la slabit) si permit o absorbtie superioara a nutrientilor din alimentele consumate. Continutul ridicat ce calciu, mangan si fosfor asigura o dezvoltare armoniasa a sistemului osos. Semintele de chia pot fii consumate ca atare, cu iaurt, lapte, budinci, salate, etc.

Quinoa este o planta care face parte din familia cerealelor fiind un aliment de baza al vechilor incasi care o numeau „cereala mama”. Boabele de quinoa se prezinta sub forma unor mici sfere de culoare galbena, rosie sau neagra, cu un diametru de aproximativ 1.5 mm. Alaturi de semintele de chia, in, canepa, amaranth, mei, floarea soarelui, quinoa se afla in toate topurile superalimentelor, si asta pentru un motiv intemeiat: nivelul proteic ridicat, mai mare ca al multor tipuri de carne. Proteina din quinoa fiind de origine vegetala nu produce colesterol sau origidizarea arterelor ci mai mult reduce cantitatea de grasimi din sange reducand riscul de atac de cord. Quinoa este o sursa importanta de aminoacizi esentiali, adica acei aminoacizi pe care organismul nostru nu ii poate produce si trebuie sa provina din alimente. Pe langa proteinele sale unice quinoa, contine cantitati apreciabile de vitamine (A,C,D,E,K si complexul B), minerale (fier, calciu, crom, cupru, iod, magneziu, potasiu, zinc), fibre si ulei (continut ridicat in acid linoleic esential). Quinoa este una din putinele cereale care nu contine gluten, este gustoasa si usor de digerat. Se prepara intr-un mod asemanator orezului dar intr-un timp mult mai scurt iar prin fierbere boabele de quinoa isi maresc volumul de aproximativ 4 ori. Se poate consuma ca atare, in budinci, adaugata in salate, supe sau sosuri. Dupa fierbere quinoa are textura pufoasa si o aroma usoara de nuca facand din aceasta o aletrnativa mai sanatoasa la orez sau cuscus. Faina de quinoa poate fi folosita in panificatie cand se doreste obtinerea unui produs fara gluten.

Seminte de In pe cat sunt de mici pe atat sunt de sanatoase fiind recomandate in curele de detoxifiere, slabire dar si pentru aportul lor de energie. Acestea reprezinta una dintre cele mai importante surse de fibre naturale (fiecare lingura continand aproximativ 8grame), dar in acelasi timp contin cantitati semnificative de minerale esentiale (magneziu, fosfor, cupru si mangan), tiamina si fitochimicale. Semintele de in sunt o importanta sursa vegetala de acizi grasi Omega 3, care joaca un rol important impotriva inflamatiilor si in reglarea tensiunii arteriale. Printre beneficiile terapeutice ale consumului de in putem amintii : scaderea colesterolului si nivelului zaharului din sange, prevenirea bolilor cardiovasculare, intarzierea imbatranirii oaselor si a pielii, intarirea sitemului imunitar, combaterea migrenelor si a durerilor menstruale, cresterea nivelului de energie si reducerea stresului.

Miezul semintelor de in este inchis intr-un invelis foarte dur, facandu-le nedigerabile si de aceea este recomndata macinarea lor pentru a obtine maximum de beneficii.

Semintele de Canepa sunt unul dintre cele mai complete alimente din punct de vedere nutritional si singura sursa naturala de acizi grasi Omega 3 si Omega 6,in ratia perfecta 1: 3. Semintele de canepa nedecojite contin aproximatix 37% proteine, acest aspect plasandu-le in topul surselor naturale de proteine alaturi de algele marine. Acestea contin toti cei 9 aminoacizi esentiali in ratie favorabila dar si aminoacizi sulfurosi: metionina, cisteina, cistina care sunt folosite rapid de organism pentru a regenera parul, unghiile, pielea, muschii si tesutul conjunctiv. Acizii grasi esentiali sunt antioxidanti puternici care intaresc sistemul imunitar si ne ajuta sa ardem grasimile in exces.

Semintele de canepa sunt una dintre cele mai bune surse naturale de acid gamalinoleic (Omega 6) cu proprietati antiinflamatorii, de echilibrare hormonala, dar si de lecitina cu un rol important in constrructia organelor interne (ficat, creier).

Pot fi consumate ca atare dar si folosite in salate, smoothie-uri, dressing-uri, s.a. iar cantitatea zilnica recomandata pentru inceput este de 3-5 linguri / zi / adult sau 3-5 lingurite / zi / copil.

Cand vine vorba despre alimentatie toti specialistii in nutritie sanatoasa ne reamintesc cateva reguli de baza: fara prajeli, putine grasimi, renuntarea la dulciuri, limitarea consumului de paine, iar pe de alta parte … liber la fructe, legume, nuci si seminte, de preferat crude neprocesate termic. Datorita compozitiei si proprietatilor incredibile semintele fac parte din categoria Superalimente si sunt considerate a fi hrana viitorului. Desii nu exista din partea retail-urilor interesul promovarii acestor alimente, in ultima vreme din ce in ce mai multe magazine specializate cu vanzari online au inteles importanta si beneficiile aduse de acestea. Unul dintre aceste magazine online este www.super-foods.rohttp://super-foods.ro/seminte/ care incearca sa readuca in viata dumneavoastra natura si simplitatea, avand ca scop principal promovarea unul stil de viata echilibrat, sanatos prin aducerea in atentia dumneavoastra a produselor alimentare naturale, la preturi convenabile, ca alternativa viabila la „stilul de alimentatie modern”.

Save